Apariția inteligenței artificiale (AI) datează din anii '50, dar a câștigat notorietate globală abia în jurul anului 2023. Subiectul inteligenței artificiale a devenit de atunci o temă intens discutată, în special după lansarea ChatGPT. Platforma a devenit imediat populară datorită capacităților sale, devenind un salvator de vieți și de timp pentru persoanele din orice sector. Pe lângă capacitățile AI, calitatea răspunsurilor oferite de AI trebuie să fie punctul central, deoarece s-a dovedit că răspunsurile sunt ocazional eronate, înșelătoare și incorecte.
Posibilitățile și promisiunile inteligenței artificiale juridice
Multe persoane fizice care caută consultanță juridică sau chiar avocații înșiși apelează la AI, deoarece aceasta oferă eficiență, acuratețe și clarificări în diverse sarcini și întrebări. În unele țări cu servicii juridice mai puțin accesibile, precum SUA, cercetările efectuate de American Bar Association în 2024 au arătat, de exemplu, că adoptarea AI în practica juridică a crescut aproape de trei ori, de la 11% în 2023 la 30% în 2024. În plus, AI-ul juridic poate evita erorile umane și poate acorda atenție fiecărui detaliu, acolo unde ochiul și atenția umană pot da greș. În ceea ce privește productivitatea, instrumentele AI îi ajută pe avocați să economisească până la câteva ore pe săptămână, asistându-i în sarcini repetitive și permițând persoanelor fizice să utilizeze AI-ul juridic pentru întrebări minore, în loc să contacteze un avocat. Acest lucru le permite oamenilor să obțină claritate cu privire la întrebarea lor imediat și cu doar câteva clicuri, în loc să contacteze un avocat și să stabilească o întâlnire. În plus, AI-ul este capabil să analizeze mai multe baze de date, ceea ce permite o cercetare aprofundată cu o bună înțelegere a problemei. Aceste avantaje pot prezenta AI-ul ca pe un înlocuitor perfect pentru avocați, însă faptul că AI-ul poate gestiona sarcini structurate, cu risc scăzut, nu înseamnă că poate înlocui luarea deciziilor nuanțate și judecata etică a unui avocat uman. Aceste două aspecte arată, prin ele însele, de ce AI-ul, în ciuda beneficiilor promițătoare, este un profesionist juridic fundamental deficitar.
Limitările AI în înțelegerea juridică
Deși există multiple avantaje ale utilizării AI pentru îndeplinirea sarcinilor juridice, limitările pot fi chiar mai mari și vizează probleme legate de raționamentul juridic, interpretări, înțelegerea contextuală și informații false sau înșelătoare. În loc să ofere răspunsuri bazate pe cunoștințe și înțelegere juridică reală, sistemele AI, în special modelele lingvistice mari precum ChatGPT, generează răspunsul pe baza unor tipare din datele de antrenament și au adesea acces limitat la surse online. Această limitare a dus la cazuri în care instrumentele AI au inventat fapte juridice, cazuri și citate și au interpretat greșit legile, ceea ce a avut consecințe pentru persoane reale.
Problema informațiilor false sau inventate generate de AI este cunoscută și documentată în diverse contexte juridice. De exemplu, unul dintre primele cazuri în care informațiile false au fost folosite de avocați în instanță a făcut înconjurul lumii și a atras multă atenție. S-a raportat că o instanță britanică a judecat o cauză în care reclamantul a depus hotărâri inexistente, care au fost ulterior atribuite unor instrumente de generare AI. În mod similar, în Franța, un instrument juridic bazat pe AI a prezentat greșit cadrul de reglementare GDPR prin inventarea unor amendamente care nu au fost niciodată adoptate, ceea ce ar fi putut induce în eroare procedurile juridice dacă nu ar fi fost observat la timp.
Aceste cazuri sunt doar câteva exemple din multe altele, dar ele demonstrează că supravegherea umană este crucială în procesele juridice. Dreptul este dinamic și are multe aspecte subtile care sunt esențiale de luat în considerare, lucru de care AI-ul nu este capabil. S-a demonstrat că AI-ul nu poate aplica contextual precedentele juridice și nici nu poate lua în calcul circumstanțele individuale, acestea fiind abilități esențiale în practica juridică. Mai mult, un studiu realizat de Stanford’s Institute for Human-Centered AI a arătat că rata de halucinație în cazul întrebărilor juridice adresate modelelor AI precum GPT-4 a ajuns la 88%, ceea ce indică un risc semnificativ în a te baza pe AI pentru sarcini juridice complexe.
Concluzie
Acest lucru înseamnă că, fără o înțelegere reală, responsabilitate juridică, capacitatea de a interpreta în mod dinamic legea și de a evalua implicațiile morale și sociale, instrumentele AI nu pot face față naturii complexe, interpretative și uneori subiective a dreptului. Prin urmare, AI poate fi utilizat pentru a asista avocații cu cunoștințe juridice existente, sub supravegherea acestora, sau pentru persoanele care solicită un ajutor juridic, însă nu trebuie să se aibă încredere în acest ajutor, iar pentru persoanele care se confruntă cu probleme juridice, cel mai bine este să contacteze un avocat.
