Viitorul persoanelor strămutate din Ucraina în Țările de Jos după martie 2026
Rezumat
Directiva UE privind protecția temporară (RTB), activată din martie 2022, a fost recent prelungită până în martie 2026. Pentru aproximativ 100.000 de persoane strămutate din Ucraina aflate în Țările de Jos, acest lucru înseamnă o prelungire a șederii, dar și o incertitudine continuă. Pe baza raportului Clingendael, se susține că acest grup riscă să rămână blocat structural într-o stare de incertitudine juridică și socială. Se ridică întrebarea dacă legislația olandeză și europeană privind migrația este suficient echipată pentru a transforma această „temporaritate” prelungită într-un cadru durabil de ședere și integrare.
- Introducere
De la invazia rusă în Ucraina din februarie 2022, persoanele strămutate din Ucraina beneficiază în Țările de Jos de protecție temporară în temeiul RTB (Directiva 2001/55/CE). Odată cu recenta prelungire a acestei protecții până în martie 2026, a fost deschis un nou capitol: „temporaritatea” durează deja de patru ani, ceea ce pare a fi în contradicție cu intenția inițială a directivei. În acest articol, discutăm viabilitatea juridică și politică a acestei protecții temporare în lumina evoluțiilor recente din Ucraina, UE și, în mod specific, din Țările de Jos.
- Viabilitatea juridică a prelungirii RTB
RTB prevede o protecție temporară pentru o perioadă de maximum trei ani. Totuși, acest termen a fost deja extins la patru ani. Potrivit, printre altele, Consiliului de Stat (ABRvS 17 ianuarie 2024, ECLI:NL:RVS:2024:32), o prelungire suplimentară necesită o „interpretare foarte largă” a directivei. Deși este justificabilă din punct de vedere politic și explicabilă practic, se pune întrebarea dacă principiul securității juridice pentru persoanele strămutate nu este subminat prin acest demers.
Prin această construcție, ucrainenii sunt excluși pe termen lung de la o procedură formală de azil, ceea ce îi împiedică să fie eligibili pentru un statut de azilant cu drepturile aferente, cum ar fi integrarea civică sau accesul la un permis de ședere pe durată nedeterminată.
- Stabilire pe termen lung sau repatriere?
Interviurile realizate de Regioplan la comanda Clingendael arată că mulți ucraineni din Țările de Jos își construiesc o viață aici, se simt ca acasă și nu iau în calcul o întoarcere în viitorul apropiat. Războiul pare să se perpetueze; negocierile sunt fragile, infrastructura este distrusă în continuare, iar situația umanitară se deteriorează. În acest context, o întoarcere pe scară largă pe termen scurt este nerealistă.
În același timp, Țările de Jos își adaptează politica de primire: accentul se mută de la cazarea colectivă la auto-suficiență. Ucrainenii sunt încurajați să lucreze, să locuiască independent și să învețe limba – o încurajare implicită către integrare, care însă nu este urmată juridic de drepturi de ședere structurale.
- Către o perspectivă juridică și politică pe termen lung
Acum, când se apropie momentul în care RTB atinge limitele sale juridice și politice, se impune o reorientare a politicilor. În acest sens, sunt conceputabile câteva scenarii:
- Evaluare individuală prin azil: deschiderea procedurii de azil pentru ucrainenii care au o ședere prelungită și care, în mod demonstrabil, nu se pot întoarce.
- Politică națională de tranziție: introducerea unui regim tranzitoriu pentru ucrainenii bine integrați, analog cu regimurile anterioare de tip „amnistie generală”.
- Reformarea RTB la nivelul UE: să se acționeze pentru adaptarea directivei la un model care reglementează în mod structural protecția pe termen lung.
- Concluzie
Actuala prelungire a protecției temporare până în martie 2026 creează timp, dar nu și perspectivă. Politica olandeză privind străinii se află în fața unei alegeri: continuă să mențină o ficțiune juridică a șederii temporare sau alege recunoașterea situației de fapt – un grup de persoane strămutate care se integrează durabil în societatea olandeză?
O alegere timpurie și sigură din punct de vedere juridic pentru un cadru de ședere durabil nu este doar dezirabilă din punct de vedere juridic, ci și necesară din punct de vedere social și administrativ.
Surse (selecție)
- Clingendael (septembrie 2024), Misiunea de protecție a persoanelor strămutate ucrainene în Țările de Jos
- ABRvS 17 ianuarie 2024, ECLI:NL:RVS:2024:32
- Directiva 2001/55/CE
- Regioplan (2024), Interviuri aprofundate cu persoane strămutate ucrainene
- Date UNHCR & ACLED (2024)
